Copycats

   Cum te simti cand cineva iti "fura" ideile si isi ia toate meritele pentru asta? Ma gandesc ca nu-ti pica prea bine, din contra, cred ca te enervezi putin. Eu unu sigur ma enervez.Si nu putin ci foarte tare si as vrea sa reactionez si nu stiu cum,la un moment dat zic ca nu are rost sa imi bat capu`,dar se repeta treaba si atunci cedez...

   Acum stau si ma gandesc daca are rost o confruntare cu persoanele astea, care trebuie sa recunosc sunt mai inteligente decat mine daca le-a iesit manevra fara prea multa transpiratie. Problema e la mine, ca eu am transpirat si nu m-am ales cu nimic. Nu ma simt deloc bine sa vad lucruri gandite de mine in alte locuri. Nu ca m-as pricepe prea bine la "creat" mai ales cand vine vorba de mixologie, dar lucrurile care nu sunt ale mele au binecuvantarea oamenilor carora apartin sa le folosesc. Oameni pe care ii respect si de la care am invatat cateva lucruri despre cum sa faci si cum ar trebui sa arate un meniu si ce ar trebui sa fie in el. Nu lucruri sofisticate pentru ca trebuie sa fie si oameni capabili sa faca asemenea lucruri si eu nu-s, dar alora simple am incercat sa le dau un twist pentru fiecare loc, sa le personalizez, sa fie semnatura daca pot sa zic asa. Am schimbat un ingredient sau am adaugat altul,altele, asta sa fiu sigur ca nu mai exista in alte locatii sau in alte meniuri deja existente. Dureros e atunci cand vezi idea ta, exact asa cum ai gandit-o pentru locatia in care ai muncit, in alta parte. Daca era reteta originala nu as fi zic nimic, dar era reteta mea, sau idea mea de reteta pentru bautura aia si asta ma enerveaza. Si cum sa nu ma enerveze...

   Nu mai are rost sa dezvolt ca in mintea mea are loc o cearta in momentul asta, o las asa, al doilea post scurt despre nimic...

Altceva

Nu stiu. N-am stiut niciodata. Inainte sa ma pun la "taste" aveam foarte multe idei, stiam despre ce vreau sa scriu si ce vreau sa scriu. Nu vreau sa se transforme fiecare introducere intr-un cliseu. Nu vreau sa caut scuze,nu vreau sa zic de fiecare data ca mi-am dorit sa scriu mai devreme decat azi, vreau ca azi sa fie altceva. Mi-as dori ca fiecare azi sa fie altceva. Azi nu vreau sa scriu despre cafea, desi, o sa sune cunoscut, vroiam sa scriu despre cafea. Azi va fi despre mine. Despre cum si ce simt. AZI! Ca maine nu stiu...
Imi doream sa spun asta altcuiva, e ca un secret. Cuiva care fu obiectiv de fiecare data cu mine.
De fiecare data cand vreau sa-ti spun ceva ma gandesc inainte si imi creez tot felul de scenarii si imi imaginez cum ai reactiona, daca m-ai intelege sau daca nu...Azi vreau sa scriu despre tot la ce m-am gandit fara sa analizez prea mult. Si habar n-am cum sa formulez!
Vreau feedback. Despre orice. Despre mine, despre blog, despre cafea. Nu doar acuma...
Stau si ma uit in stanga si dreapta si simt ca nu-i nimeni desi-s multi...Ma intreb de ce de fiecare data dupa rezolvi o problema vin altii cu solutii?
Asta era intrebarea mea de dimineata...Asta e pe scurt tot la ce m-am gandit azi. Vroiam sa scriu despre asta,da parca nu mai suna asa bine ca in capu meu. Parca nu mai merita pus pe hartie...In fine..hartie...
As vrea sa stiu daca eu gresesc ca nu cer sau ei gresesc ca nu dau atunci cand am nevoie...Cred ca asta e intrebarea care ma macina azi, defapt...Oi fi avand eu probleme de comunicare, oi fi eu dificil, da intrebarea asta mi-o pun zilnic... Mi-as dori ca lumea sa fie obiectiva cand gresesc, sa pot corecta ce se mai poate...
Nu stiu. M-am blocat. Am inceput sa ma gandesc la tot felul de lucruri care nu au nici o legatura cu ce scriu aici...Vroiam sa sterg tot si sa o iau de la capat sa scriu despre ceva la care ma pricep mai bine, ca "la mine" nu ma pricep de loc...Dar o las asa, un post scurt despre nimic...

How to?

Nu stiu cum sa incep, niciodata nu am stiut si oricum de ce ar avea nevoie un blog de o introducere, de un cuvant inainte, de o prefata sau ce se mai scrie la inceputul cartilor, nu stiu, niciodata nu am ajuns mai departe de primele 5 pagini:)
Nu stiu cata lume din fenomen citeste ceea ce scriu, probabil ca prea putini sunt aia care si inteleg, nu ca ar face parte din domeniul SF, dar uneori folosesc termeni "grei" asa doar sa vezi cat de multe chestii stiu ;)
Ma gandeam ca, daca tot am timp si chef de scris in ultima vreme desi motivele sunt putine, sa scriu totusi ceva constructiv, educativ, util.
Ma gandeam sa scriu despre metodele clasice de preparare a cafelei in Romania, adica moka si turceasca,sau "presou" si ibric daca iti place mai mult asa :D. Eu oricum aia turceasca o fac la ibric, deci e ok, nu suntem la competite :P
Asadar, ai nevoie de cafea, in primul rand, o rasnita (e buna si aia cu care macinam piperul pe vremuri daca o cureti bine) un fierbator de apa, un cantar sau linguri gradate pentru gatit si nu in ultimul rand..."presoul";)


Sa incepem cu inceputul. Avem nevoie de cafea,macinata undeva intre mediu si mare, daca ai aruncat rasnita aia in care macinai piperul si nu ai alta, daca cumperi cafea macinata, ceea ce eu nu recomand, ar trebui sa scrie pe ambalaj daca e macinata pentru espresso,filtru,mediu,mare etc. Eu folosesc aproximativ 30g de cafea, dar depinde si de marimea presoului, asa ca o sa zic sa folosesti undeva intre 4-6 lingurite de cafea (am considerat ca o lingurita are 5g).



Daca prefierbi apa te ajuta sa economisesti putin timp, nimic mai mult, o sa bei cafea mai repede decat de obicei ;). As vrea sa pot sa explic concret cum functioneaza aparatul asta, dar imi e teama ca nu o sa ma fac destul de inteles sau mai degraba deloc asa ca o sa zic doar atat: In momentul in care presoul incepe sa scoata un sunet bolborosit ar trebui luat de pe aragaz, pentru ca vrei ca apa sa extraga cafeaua nu aburul ;)
Si ca sa nu mai lungesc povestea, mie mi sa facut pofta si ma retrag in coltisorul meu...Enjoy!:D

Till next time...Keep Calm and Drink coffee...as a pro!:)